28 Jul

Norme metodologice privind procedura de acordare a amânării la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen

Normelor metodologice privind procedura de acordare a amânării la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen, administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au fost publicate cu data de 23 iulie 2009 .

Normele precizeaza la art.8 ca societatile datoreaza majorarile de intarziere pe perioada amanarii la plata a  obligatiilor fiscale si luand in calcul ca pe langa o majorare de 0,1% pe zi (36% pe an) mai trebuie sa vii cu garanţii  sub formă de scrisoare de garanţie bancară şi/sau bunuri libere de orice sarcini ,nu sunt attractive pentru multi dintre noi micii intreprinzatori.

 

Text din O.2321/2009 :

 

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

 

 

   Art. 1.(1) Amânarea la plată se acordă pentru obligaţiile fiscale administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare, precum şi pentru majorările de întârziere aferente acestora.

 

   (2) Amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen se acordă la cererea contribuabililor, persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, modul de organizare şi data înfiinţării.

 

   (3) Prin obligaţii fiscale neachitate la termen se înţelege impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat, datorate şi neachitate la termenele legale de plată, precum şi majorări de întârziere aferente acestora.

 

   (4) Prin majorări de întârziere aferente acestora se înţelege obligaţiile fiscale accesorii pentru care organul fiscal competent a comunicat decizii referitoare la obligaţiile de plată accesorii şi pentru care s-a împlinit termenul de plată conform prevederilor art. 111 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală.

   (5) Într-un an calendaristic, amânarea la plată se poate acorda o singură dată.

 

   Art. 2.(1) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin unităţile subordonate acesteia, acordă amânarea la plată pentru perioada solicitată de contribuabil, dar care nu poate fi mai mare de 6 luni. Amânarea la plată nu poate depăşi data de 20 decembrie a anului fiscal în care se acordă.

 

   (2) Amânarea la plată se acordă pe număr de luni, iar termenul începe să curgă de la data emiterii deciziei de acordare a amânării la plată.

 

 

   CAPITOLUL II
  Competenţa de soluţionare a cererilor de amânare la plată
şi procedura de soluţionare a acestora

 

 

   Art. 3.(1) Amânarea la plată se solicită de către contribuabili în baza unei cereri depuse la organele fiscale competente.

 

   (2) În cazul în care contribuabilii au organizate sedii secundare plătitoare de impozit pe venitul din salarii, cererea de amânare la plată va fi depusă la organul fiscal competent în administrarea contribuabililor în structura cărora funcţionează aceste sedii secundare.

 

   (3) Concomitent cu depunerea cererii de amânare la plată, contribuabilul solicită şi eliberarea certificatului de atestare fiscală care va cuprinde sumele ce vor face obiectul amânării la plată. În certificatul de atestare fiscală, eliberat în vederea acordării amânării la plată, se vor menţiona creanţele fiscale principale exigibile, existente în sold în ultima zi a lunii anterioare depunerii cererii şi neachitate la data eliberării acestuia, precum şi majorările de întârziere aferente acestora.

 

   (4) Cererea de amânare la plată trebuie să cuprindă următoarele elemente:

 

   a) datele de identificare ale contribuabilului: denumirea/numele şi prenumele acestuia, al reprezentantului fiscal/împuternicitului, domiciliul fiscal, codul de identificare fiscală, numărul de telefon/fax al acestora, adresa de e-mail, precum şi numele, prenumele şi calitatea celor care reprezintă contribuabilul în relaţiile cu terţii;

 

   b) perioada pentru care se solicită amânarea la plată exprimată în luni;

 

   c) suma totală pentru care se solicită amânarea la plată, defalcată pe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat şi, separat, majorările de întârziere aferente acestora. În cazul contribuabililor care au organizate sedii secundare plătitoare de impozit pe venitul din salarii, acestea se defalcă pe fiecare sediu secundar.

 

   (5) Contribuabilii fără domiciliu fiscal în România, care au obligaţii fiscale neachitate la termen, pot beneficia de amânare la plată numai dacă acestea desemnează un împuternicit potrivit art. 18 din Codul de procedură fiscală.

 

   (6) Amânarea la plată se acordă de organele fiscale competente prin emiterea unei decizii conform modelului prezentat în anexa nr. 1.

 

   (7) Deciziile de acordare a amânărilor la plată care privesc şi obligaţiile fiscale ale sediilor secundare se vor comunica, în copie, şi organelor fiscale competente pentru administrarea acelor sedii secundare.

 

   (8) Pierderea valabilităţii amânării la plată se constată de către organul fiscal competent prin emiterea unei decizii ale cărei model şi conţinut sunt prevăzute în anexa nr. 2.

 

   Art. 4.(1) După depunerea de către contribuabili a cererilor de amânare la plată, organul fiscal competent verifică dacă aceştia îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 

   a) nu înregistrează obligaţii fiscale restante la data de 30 septembrie 2008, pentru care va consulta şi va edita fişa analitică pe plătitori la data de 30 septembrie 2008, din care să rezulte că la această dată aveau toate declaraţiile depuse şi nu înregistrează obligaţii fiscale restante.

    Dacă un contribuabil înregistrează la data de 30 septembrie 2008 obligaţii fiscale restante, dar are depuse înainte de această dată un decont cu sumă negativă de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare şi/sau o cerere de restituire, în curs de soluţionare la data depunerii cererii de amânare, condiţia este îndeplinită dacă:

 

   1. suma obligaţiilor fiscale restante este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit;

 

   2. sunt îndeplinite dispoziţiile referitoare la data stingerii în cazul compensării conform art. 122 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

    Diferenţele rezultate în urma soluţionării deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare şi/sau a cererilor de restituire se consideră obligaţii de plată începând cu data comunicării modului de soluţionare a acestora, conform dispoziţiilor art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală;

 

   b) şi-au depus toate declaraţiile fiscale conform legii pentru perioada 1 octombrie 2008 şi data depunerii cererii de amânare la plată. Dovada depunerii acestora va fi editată din baza de date a organului fiscal;

 

   c) nu au înscrise fapte în cazierul fiscal pentru care va solicita compartimentului cu atribuţii în eliberarea cazierului fiscal informaţii privind existenţa sau inexistenţa faptelor sancţionate de legile fiscale, financiare, precum şi cele care privesc disciplina financiară;

 

   d) nu s-a atras răspunderea pentru contribuabilii persoane fizice, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau nu s-a atras răspunderea solidară pentru contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice, potrivit prevederilor art. 27 şi 28 din Codul de procedură fiscală. În acest sens, contribuabilul va depune o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că nu s-a atras răspunderea potrivit acestor prevederi legale.

   (2) Condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) trebuie îndeplinite la data depunerii cererii.

 

   (3) După verificările efectuate potrivit alin. (1), organul fiscal competent, în termen de cel mult 3 zile de la data eliberării certificatului de atestare fiscală, întocmeşte referatul conform modelului prezentat în anexa nr. 3.

 

   (4) Referatul va fi însoţit de documentele doveditoare îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1).

 

   (5) Pentru contribuabilii care au organizate sedii secundare plătitoare de impozit pe venitul din salarii, organul fiscal competent în administrarea sediilor secundare va aplica prevederile art. 5 şi va întocmi referatul prevăzut în anexa nr. 3.

 

   (6) Organul fiscal competent în administrarea sediului secundar va transmite referatul, împreună cu certificatul de atestare fiscală, organului fiscal competent în administrarea contribuabilului.

 

   (7) Organul fiscal competent în administrarea contribuabilului va elibera certificatul de atestare fiscală, care va cuprinde sumele ce vor face obiectul amânării la plată atât pentru activitatea proprie, cât şi pentru cele ale sediilor secundare şi va întocmi un referat final, după caz.

 

   (8) Pe baza constatărilor din referat, organul fiscal va emite decizia de acordare a amânării la plată sau, după caz, decizia de respingere.

 

   (9) Modelul şi conţinutul deciziei de respingere sunt prezentate în anexa nr. 4.

 

   (10) În situaţia în care organul fiscal constată neîndeplinirea unei condiţii, înaintea emiterii deciziei de respingere, se va efectua audierea contribuabililor potrivit art. 9 din Codul de procedură fiscală.

 

   Art. 5.(1) Atunci când se constată neconcordanţe între obligaţiile fiscale cuprinse în cererea contribuabilului şi cele din certificatul de atestare fiscală, organul fiscal competent va solicita, în scris, prezentarea contribuabilului la sediul său pentru clarificarea situaţiei fiscale a acestuia. Odată cu solicitarea se va transmite contribuabilului şi o copie a certificatului de atestare fiscală.

 

   (2) După clarificarea neconcordanţelor, organul fiscal competent întocmeşte, în două exemplare, o notă de constatare conform modelului prevăzut în anexa nr. 5, pe baza căreia va proceda la eliberarea unui nou certificat de atestare fiscală. Această notă va fi semnată de funcţionarul desemnat pentru soluţionarea cererii şi avizată de şeful compartimentului cu atribuţii privind evidenţa analitică pe plătitori şi de reprezentantul legal al contribuabilului. Un exemplar al acesteia va fi comunicat contribuabilului, iar altul va fi arhivat la dosarul fiscal al contribuabilului.

 

   (3) Ca urmare a eliberării noului certificat de atestare fiscală, organul fiscal competent va proceda la emiterea deciziei de amânare la plată cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (3).

 

   Art. 6.(1) Termenul general de soluţionare a cererilor de amânare la plată este de maximum 15 zile de la data depunerii cererilor.

 

   (2) În situaţia în care pentru soluţionarea cererilor de amânare la plată este necesară clarificarea aspectelor prevăzute la art. 5, termenul general de soluţionare menţionat la alin. (1) se prelungeşte cu perioada cuprinsă între data solicitării de prezentare a contribuabilului în vederea punerii de acord asupra diferenţelor constatate şi data eliberării noului certificat de atestare fiscală.

 

   Art. 7.(1) În cazul în care pentru amânarea la plată contribuabilul depune o garanţie sub forma unei scrisori de garanţie bancară, aceasta va avea o valabilitate mai mare cu 60 de zile decât perioada de amânare la plată.

 

   (2) În cazul în care contribuabilul oferă bunuri libere de orice sarcini, organul fiscal competent va dispune instituirea măsurilor asiguratorii. Bunurile oferite vor fi însoţite de raportul de evaluare întocmit de un expert independent, realizat conform prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare, denumită în continuare ordonanţă de urgenţă. Comunicarea Comisiei privind elementele de ajutor de stat în vânzările de terenuri şi clădiri de către autorităţile publice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 209/1997, poate fi vizualizată prin accesarea portalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, respectiv http://anaf.mfinante.ro

 

   (3) În cazul în care contribuabilul oferă bunuri mobile libere de orice sarcini, organul fiscal competent poate să verifice existenţa faptică a acestora, eventualele sarcini înscrise în registrele de publicitate prevăzute de lege şi să informeze organul de executare asupra rezultatelor constatărilor. În vederea realizării acestor verificări, organul fiscal competent va putea accesa baza de date a Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare.

 

   (4) În cazul în care contribuabilul oferă bunuri imobile libere de orice sarcini, acesta va prezenta organului fiscal competent extras de carte funciară.

 

   (5) Dacă pentru sumele amânate la plată sunt deja instituite sechestre şi organul fiscal care le-a aplicat are prioritate în faţa oricărui alt creditor, condiţia prevăzută la art. 4 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă se consideră îndeplinită în limita valorii determinate potrivit art. 4 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă. În acest caz contribuabilul are obligaţia de a prezenta, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei de amânare la plată, raportul de evaluare pentru bunurile sechestrate, care se va întocmi conform Comunicării Comisiei privind elementele de ajutor de stat în vânzările de terenuri şi clădiri de către autorităţile publice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 209/1997.

 

   (6) Odată cu identificarea, organul de executare competent în a cărui rază teritorială se află bunurile proprietatea contribuabilului va proceda la indisponibilizarea lor, prevederile cap. 6 privind măsurile asiguratorii al titlului VIII din Codul de procedură fiscală aplicându-se în mod corespunzător.

 

   (7) În cazul pierderii valabilităţii amânării la plată sau la data expirării perioadei de amânare la plată, organul fiscal competent va executa garanţia sau, după caz, va trece la valorificarea bunului în contul obligaţiilor fiscale rămase de plată sau pentru stingerea obligaţiilor fiscale amânate la plată nestinse.

 

   (8) Pe perioada amânării la plată contribuabilii sunt obligaţi să îşi achite, conform legii, obligaţiile fiscale cu termene de plată începând cu data emiterii deciziei de amânare la plată.

 

   (9) Obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (8) pot fi stinse prin orice modalitate şi în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

    Obligaţia de plată se consideră îndeplinită şi în cazul contribuabililor care au depuse la organul fiscal deconturi cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare şi/sau cereri de restituire, dacă:

 

   a) suma obligaţiilor de plată este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit;

 

   b) sunt îndeplinite dispoziţiile referitoare la data stingerii în cazul compensării conform art. 122 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.

    Diferenţele rezultate în urma soluţionării deconturilor cu sumă negativă de TVA cu opţiune de rambursare şi/sau a cererilor de restituire se consideră obligaţii de plată începând cu data comunicării modului de soluţionare a acestora, conform dispoziţiilor art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

 

   (10) Orice alte obligaţii fiscale care nu fac obiectul amânării la plată, inclusiv majorările de întârziere comunicate până la emiterea deciziei de amânare, aferente obligaţiilor fiscale principale care au făcut obiectul amânării la plată, se vor stinge conform prevederilor legale în vigoare.

 

   (11) Începând cu data emiterii deciziei de amânare la plată, pentru obligaţiile fiscale care fac obiectul amânării la plată, executarea silită nu începe sau nu continuă, după caz.

 

   (12) Decizia referitoare la obligaţiile de plată accesorii se emite la data stingerii sumelor amânate la plată, dacă acestea au fost stinse anticipat, sau în ziua imediat următoare expirării termenului de amânare la plată.

 

 

   CAPITOLUL III
  Dispoziţii finale

 

 

   Art. 8. – Pe perioada amânării la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen, cu excepţiile prevăzute de lege, se datorează majorări de întârziere conform prevederilor art. 123 din Codul de procedură fiscală.

 

   Art. 9. – Organele fiscale competente în administrarea contribuabililor care acordă amânări la plată vor organiza evidenţa cererilor de amânare la plată, a amânărilor la plată acordate şi vor urmări modul de respectare a acestora.

 

   Art. 10.(1) Cererile de amânare la plată depuse şi nesoluţionate înainte de data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice vor fi soluţionate conform prevederilor acestora.

 

   (2) Cererile de amânare la plată depuse şi nesoluţionate înainte de 30 iunie 2010 se vor soluţiona conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

 

   Art. 11. – Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

 

Leave a Reply